Error
  • JUser: :_load: Unable to load user with ID: 633

Uniunea Europeană pune o primă frână GAZELOR DE ŞIST: cum vor avea ţăranii din Pungeşti un cuvânt de spus asupra proiectului Chevron

  Cu o săptămână înainte de "răscoala din Pungeşti", Vaslui, împotriva americanilor de la Chevron, Parlamentul European a votat un raport care, dacă ar fi adoptat şi de Consiliu, ar stabili primele reguli la nivel european pentru explorare şi extracţie prin fracturare hidraulică a hidrocarburilor neconvenţionale, între care gazele şi petrolul de şist.
Mai exact, legislativul european a adoptat o propunere legislativă care ar modifica Directiva privind impactul asupra mediului (EIA) în vigoare, impunând studii de impact pentru toate proiectele care presupun fracturare hidraulică. Alte prevederi se referă la consultarea populaţiei europene în cazul acestor proiecte, publicarea anumitor informaţii despre ele de către companiile dezvoltatoare şi încearcă propunerea unor măsuri pentru a preveni conflictele de interese în acest domeniu. Concret, o companie precum Chevron nu va putea derula proiecte de explorare şi exploatare a gazelor de şist fără să vină mai întâi cu un studiu de impact asupra mediului şi fără să consulte populaţia din Pungeşti.
  "Practic, ceea ce s-a votat în Parlamentul European a fost modificarea unei Directive a UE cu scopul de a introduce proiectele de exploatare a gazelor de şist pe lista proiectelor care vor necesita studii de impact din punct de vedere al efectelor asupra mediului înconjurător. Parlamentul a votat că aceste studii vor trebui efectute a priori, precum şi caracterul de obligativitate al lor", a explicat pentru gândul Doru Franţescu, policy director al VoteWatch.eu, organizaţie care se ocupă cu monitorizarea Parlamentului şi a Consiliului UE.
  332 de eurodeputaţi au votat pentru raportul redactat de liberala Andrea Zanoni (Italia), în timp ce 311 au votat împotrivă şi alţi 14 s-au abţinut. Aceasta înseamnă că Zanoni a primit un mandat pentru a negocia în primă lectură modificarea Directivei 2011/92/EU în Consiliul de Miniştri şi pentru a ajunge la un text comun, care să devină lege europeană.
  Votul a avut, în cazul unor delegaţii, şi o puternică influenţă naţională. Spre exemplu, delegaţia social-democraţilor polonezi au votat împotriva obligativităţii studiilor de impact şi, deci, împotriva grupului lor politic. De cealaltă parte, membri ai PDL şi ai grupului PPE au votat pentru aceste studii şi împotriva direcţiei de vot a grupului lor politic, popularii europeni opunându-se acestei prevederi.
"Negocierile nu vor fi deloc uşoare, pentru că guvernele unor state care deţin rezerve substanţiale de gaze de şist, precum Polonia, sunt foarte reticiente privind impunerea unor norme europene care le-ar putea complica sau întârzia exploatarea acestor resurse", a punctat Doru Franţescu, expertul de la Bruxelles, adăugând că felul în care vor evolua prevederile acestui text legislativ european sunt importante, deoarece vor afecta şi situaţia din România şi politica noastră energetică pe termen lung.
  De cealaltă parte, europarlamentarul Marian-Jean Marinescu (PDL, PPE) a comentat pentru gândul că raportul nu afectează cu nimic situaţia din România, pentru că în ţara noastră este oricum nevoie de aviz de mediu pentru explorare şi exploatare a hidrocarburilor neconvenţionale. Propunerea de modificare a Directivei EIA este doar un gest populist de partea legiuitorului european, ne-a declarat Marinescu. "Vin alegerile. Eu am văzut şi celălalt Parlament (legislatura anterioară, n.red.), dar nu era chiar aşa. Este populism! Dacă s-ar putea, oprim tot - energie atomică şi tot - , stingem lumina şi eventual ne mutăm în cort", a declarat europarlamentarul român, care consideră că "nu e normal să ai studii de mediu pentru tot".
  Marinescu a mai declarat că, în ceea ce priveşte amendamentele controversate supuse separat la vot, el s-a pronunţat pentru impunerea studiilor de mediu în cazul exploatării prin fracturare hidraulică, dar împotriva studiilor pentru explorare.
  “Revizuim această legislaţie cheie pentru a o alinia cu noile priorităţi ale Europei, cum ar fi solul, utilizarea resurselor şi protecţia biodiversităţii. Fracturarea hidraulică ridică anumite îngrijorări. Stabilim criterii clare pentru a evita conflictele de interese şi pentru a implica publicul", a spus raportorul Andrea Zanoni, potrivit unui comunicat al Parlamentului European. Directiva privind impactul asupra mediului (EIA) se aplică atât proiectelor private, cât şi celor publice.
  Scopul raportului votat de Parlament, susţinut de o coaliţie de centru-stânga, este, spun autorii săi, de a asigura un nivel ridicat de protecţie a mediului şi a sănătăţii publice, stabilind un nucleu de cerinţe minime la nivel european - lăsând, în acelaşi timp, multe aspecte importante la latitudinea statelor - pentru evaluarea efectelor anumitor proiecte asupra mediului, în conformitate cu Strategia Europa 2020.
  Legislaţia actuală reglementează doar proiectele de extracţie de gaze naturale cu un volum de cel puţin 500.000 de metri cubi pe zi. Prin comparaţie, raportul PE, construit de la propunerea Comisiei, vrea să acopere toate proiectele, dat fiind că, de regulă, exploatarea de şisturi se face într-un volum mai mic. Deputaţii europeni vor, în aceste condiţii, studii de impact obligatorii pentru toate explorările şi exploatările hidrocarburilor convenţionale, fie gaze şi petrol de şist, gaze de cărbune sau alte asemenea hidrocarburi, indiferent de cantitatea extrasă. Condiţia este ca metoda de explorare şi exploatare să fie tehnica de fracturare hidraulică. Aceiaşi europarlamentari propun şi măsuri de asigurare a informării şi consultării publicului pentru astfel de proiecte.
Principalele neajunsuri identificate de europarlamentari în legislaţia europeană de mediu în vigoare se referă la trei mai capitole: procedura de evaluare a proiectelor, calitatea studiilor de mediu şi neconcordanţele din cursul evaluărilor de impact sau în raport cu alte prevederi legislative.
  Anul trecut, Comisia Europeană declara pentru gândul, în contextul protestelor din România privind explorările Chevron, că este prea devreme pentru a avea un cadrul legislativ privind şisturile în Europa. Janez Potočnik, comisarul european pentru Mediu, aştepta, la acea vreme, să vadă în ce direcţie merg planurile de exploatare a gazelor de şist în Europa pentru a se putea pronunţa pe acest subiect, a declarat pentru gândul purtătorul acestuia de cuvânt, Joe Hennon.
  "Gazele de şist nu sunt bune sau rele. Deocamdată, sunt un lucru destul de nou, iar oamenii încă evaluează efectele asupra mediului, avantajele şi aşa mai departe", a afirmat reprezentantul comisarului Potočnik. "Pentru moment, (exploatarea, n.red.) rămâne doar la latitudinea statelor membre. La fel ca în cazul altor resurse, trebuie se respecte legile de mediu, care sunt aceleaşi. Pentru moment, suntem mulţumiţi că aceste legi se respectă", a mai declarat pentru gândul Joe Hennon.
  La finele anului trecut, Parlamentul European a dezbătut şi supus la vot două propuneri de rezoluţie despre gazele de şist - una despre efectele industriale (raportor Niki Tzavela), alta despre impactul asupra mediului. Textele au fost nelegislative (UE nici nu are cum să impună legi energetice statelor membre) şi au trecut cu majorităţi confortabile. După ce au fost votate separat şi respinse mai toate amendamentele-cheie, însă, care cereau, de exemplu, o infrastructură adecvată explorării şi exploatării gazelor de şist, au rămas doar "scheletele" acestor rezoluţii, fără nimic substanţial.
Sursa: www.gandul.info

Read more...

SCHIMBARE RADICALĂ la penalitățile datorate statului. Cum se calculează

  Legea nr. 267/2013 privind aprobarea OUG nr. 50/2013 privind reglementarea unor masuri financiar-fiscale a fost publicata in Monitorul Oficial nr. 634 din 14 octombrie 2013, scrie avocatura.net, care prezintă Noul regim al penalitatilor de intarziere, precum si celelalte noutati.
  OUG nr. 50/2013 a modificat Codul de procedura fiscala in luna iunie si a intrat in vigoare, insa pentru a-si putea produce in continuare efectele juridice ea trebuia aprobata prin lege de Parlamentul Romaniei.
Odata cu indeplinirea acestei proceduri legislative, reglementarile introduse in Codul de procedura fiscala prin OUG 50/2013 se pot aplica in continuare in forma in care au fost stabilite de Guvern, parlamentarii neaducand niciun amendament la forma initiala a ordonantei de urgenta, scrie  avocatura.net
  Una dintre cele mai importante reglementari a fost cea referitoare la penalitatile de intarziere, care au inceput sa fie calculate diferit de la 1 iulie.Î
  Potrivit actului normativ, contribuabilii achita, incepand din iulie, o penalitate de 0,02% pe fiecare zi de intarziere, ceea ce ar insemna o penalitate de 7,3% anual.
  Noile prevederi din Codul de procedura fiscala, aprobate acum prin lege, stabilesc ca penalitatile de intarziere vor avea caracter sanctionatoriu si se calculeaza pentru fiecare zi de intarziere, incepand cu ziua imediat urmatoare termenului de scadenta si pana la data stingerii sumei datorate inclusiv.
  Pana in iulie, nivelul penalitatii de intarziere era calculat in functie de perioada de intarziere astfel:
daca stingerea se realizeaza in primele 30 de zile de la scadenta, nu se datoreaza si nu se calculeaza penalitati de intarziere pentru obligatiile fiscale principale stinse;
daca stingerea se realizeaza in intervalul dintre a 31-a zi si a 90-a zi de la scadenta, nivelul penalitatii de intarziere este de 5% din obligatiile fiscale principale stinse;
daca stingerea se realizeaza dupa a 91-a zi de la scadenta,  nivelul penalitatii de intarziere este de 15% din obligatiile fiscale principale ramase nestinse.
Noile reguli au intrat in vigoare la 1 iulie 2013, fiind aplicabile obligatiilor de plata scadente dupa data de 1 iulie 2013.
  ”Pentru obligatiile de plata cu scadenta pana la data de 1 iulie 2013 care se sting dupa aceasta data, se aplica nivelul de penalitate de intarziere potrivit legislatiei in vigoare pana la data de 1 iulie 2013”, se mai arata in OUG nr. 50/2013.
Sursa: www.capital.ro

Read more...

Autoritatea de Supraveghere Financiară a aprobat prospectul de ofertă publică secundară inițială de vânzare de acțiuni ROMGAZ

  Autoritatea de Supraveghere Financiară a aprobat, în ședința din 18 octombrie 2013, prospectul de ofertă publică secundară inițială de vânzare de acțiuni (sub formă de acțiuni și certificate globale de depozit) pentru Societatatea Națională de Gaze Naturale ROMGAZ Mediaș.
  Viza de aprobare aplicată pe Prospect nu are valoare de garanție și nici nu reprezintă o altă formă de apreciere a Autorității de Supraveghere Financiară cu privire la oportunitatea, avantajele sau dezavantajele, profitul ori riscurile pe care le-ar putea prezenta tranzacțiile ce urmează a fi încheiate prin acceptarea ofertei publice obiect al deciziei de aprobare. Decizia de aprobare certifică numai regularitatea Prospectului în privința exigențelor legii și ale normelor adoptate în aplicarea acesteia.

Read more...
Subscribe to this RSS feed