Uncategorised (20)

Trecut, prezent și viitor - Ziua Europeană de Comemorare a Holocaustului împotriva romilor

Discursul consilierului de stat Dana Varga

Prin rezoluția Parlamentului European din 15 aprilie 2015, ziua de 2 august a fost recunoscută ca fiind ,,Zi Europeană de Comemorare a Holocaustului împotriva romilor".

În data de 2 august 1944, în lagărul de concentrare de la Auschwitz II-Birkenau, mii de oameni de etnie romă rămași în viață - femei, bătrâni și copii din așa-numitul „lagăr al țiganilor" - au fost exterminați în camerele de gazare.

Acțiunile nazismului, în cadrul Holocaustului împotriva romilor, au fost mult mai puțin studiate decât cele din holocaustul evreiesc, și numai în ultimii ani, când comunitatea romă a început să ceară recunoașterea membrilor săi ca victime ale regimului nazist. Din cauza faptului că romii au fost mai slab organizați comunitar, este dificilă estimarea numărului victimelor. Istoricii apreciază că în lagărele de exterminare au murit sute de mii de oameni.

Evenimentele de comemorare ne fac să ne reamintim de suferințele îndurate de semenii noștri, de efectele devastatoare ale urii rasiale și de pericolul ideologiilor extremiste. Este de datoria noastră morală pentru victimele Holocaustului romilor ca acele atrocități să nu se mai repete vreodată, iar lumea să înțeleagă din acea experiență faptul că trebuie să trăim într-o lume care să aibă la baza pacea între popoare, respectul între etnii.

Din păcate, în prezent, încă asistăm la manifestări de discriminare pe criterii etnice împotriva romilor în diferite state din Europa. Amintesc în acest sens recentele evenimente care s-au soldat cu uciderea a doi cetățeni de etnie romă în Ucraina și cu rănirea unui copil prin împușcare, în Italia, în timp ce se afla în brațele mamei sale. Sunt îngrijorată, condamn cu fermitate orice acțiune cu tentă extremistă și susțin că datoria noastră este să depunem eforturi pentru a preveni și, la nevoie, să combatem astfel de manifestări care lovesc comunitatea romă. Este necesar ca reprezentanții societății moderne europene să transpună în realitate sloganul Uniunii Europene: Unitate în diversitate. Acest slogan nu trebuie să fie doar inserat pe documente oficiale, el trebuie să fie aplicat de toate statele membre. Romii sunt parte a Europei, sunt parte a națiunilor acestui continent.

Cu ocazia acestei zile, mai ales în anul sărbătoririi Centenarului Marii Uniri, este important să comemorăm victimele Holocaustului împotriva romilor și să reflectăm asupra problemelor actuale ale romilor din România și din diaspora. Guvernul  României, conform programului de guvernare al coaliției PSD-ALDE pentru perioada 2018-2020, citez:  "se  va  implica  pentru  asigurarea  dreptului  de  a-și  păstra  și  dezvolta liber exprimarea identității etnice pentru toți cetățenii aparținând minorităților  naționale,  astfel  încât  să  se  poată  manifesta  pe  deplin  în  viața  publică,  în administrație  și  justiție,  în  sfera  culturii,  limbii,  religiei,  educației,  vieții  publice,  în conformitate  cu  Constituția  României,  cu  angajamentele  României  în  procesul  de integrare   în   Uniunea   Europeană,  precum  și  cu  documentele  europene  și internaționale  în  materie".

Prin formarea mea liberală, consider că nimeni nu ar trebui să sufere din cauza etniei sau din cauza prejudecăților nefondate ce se întâlnesc la nivelul comunității în care trăim. Instituțiile naționale, precum și toți reprezentanții clasei politice și ai opiniei publice, au obligația de a se angaja să lupte împotriva discriminării și să îmbunătățească integrarea persoanelor de etnie romă. Ceea ce trebuie să facem este să ne asigurăm că toate planurile cu privire la comunitatea romă să fie puse în practică și să producă rezultate.

Nais tumenghe!                                                                                               

 Vă mulțumesc!                                                       

 

 

 

Read more...

DNA contestă decizia în dosarul lui Liviu Dragnea

Procurorii au făcut apel la decizia instanţei supreme din dosarul angajărilor fictive de la Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Teleorman, prin care Liviu Dragnea a fost condamnat la 3 ani şi 6 luni de închisoare cu executare, au declarat pentru MEDIAFAX surse judiciare.

Surse judiciare au declarat, pentru agenţia de presă MEDIAFAX, că procurorii au contestat decizia prin care preşedintele PSD a fost condamnat la 3 ani şi 6 luni de închisoare cu executare, solicitând majorarea pedepsei pentru instigare la abuz în serviciu, dar şi condamnare pentru a doua acuzaţie, cea de instigare la fals, pentru care Liviu Dragnea a fost achitat.

Magistraţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) l-au condamnat, săptămâna trecută, pe Liviu Dragnea, la 3 ani şi 6 luni de închisoare cu executare în procesul angajărilor de la Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Teleorman, pentru instigare la abuz în serviciu.

Decizia nu e definitivă.

 

 

 

Read more...

Festivalul Cetăţilor Dacice 2018. „Voinicii” din Cetatea de Baltă au câştigat întrecerile de la Decathlonul Dacic

Voinicii din Cetatea de Baltă au câştigat, duminică, Decathlonul Dacic, întreceri de bărbăţie, forţă şi curaj organizate în cadrul celei de-a XII-a ediţii a Festivalului Cetăţilor Dacice – cel mai vechi festival de reconstituire istorică din România. Competiţia a fost extrem de strânsă departajarea câştigătorului fiind făcută în funcţie de numărul de probe câștigate, deoarece punctajul final obţinut a fost egal între Cetatea de Baltă şi Cricău. Astfel, Cetatea de Baltă cu cinci probe câștigate s-a clasat pe primul loc pentru al doilea an consecutiv. Festivalul Cetăţilor Dacice s-a desfăşurat în acest an la Cetatea de Baltă şi a cuprins  lupte între daci şi romani, ateliere antice şi concerte de muzică populară în aer liber.

Festivalul a debutat sâmbătă, 23 iunie cu concursul de istorie pentru copii Pui de Dac, concurs câștigat de elevii din Săsciori.

Duminică, 24 iunie s-au desfășurat tradiționalele întrecerile dacice între voinicii din cele cinci cetăţi dacice de pe raza judeţului Alba: Cugir, Cricău, Cetatea de Baltă, Ighiu şi Săsciori, intitulate Decathlonul Dacic. Acest concurs presupune 10 probe: „Arcul viteazului” – tir cu arcul, „Rapid și puternic” – transport 25 kilograme de nisip, „Sulițașul Cetății” – aruncarea suliței la distanță, „Cel mai iute de picior” – ștafetă, alergare cu mielul, „Brațul de fier” – skandenberg, „Să ne unim forțele” – tras cu frânghia, „Luptător dac” – luptă pe butuci, „Voinicul din Cetate” – aruncarea bolovanului, „Îndemânare și curaj” – cățăratul pe catarg, „Cărăușii Cetății” – transport apă în ciubere. Dacă primul loc a fost adjudecat de comuna Cetatea de Baltă, pe următoarele poziţii s-au clasat în ordine Cricău, Ighiu, Săsciori şi Cugir. Cei mai curajoşi şi mai puternici voinici daci au fost premiaţi cu celebrele butoaie de vin dacic.

Festivalul Cetăţilor Dacice s-a desfăşurat în 23 – 24 iunie la Cetatea de Baltă, unde. povestea dacilor de pe aceste meleaguri a fost spusă într-un mod unic şi inedit de cei aproape 100 de luptători daci şi romani, nimfe şi gladiatori care au reînviat istoria şi legendele cetăţilor dacice din judeţul Alba. Festivalul a cuprins luptele între daci şi romani, ateliere antice şi concertele în aer liber de folclor.

Festivalul Cetăţilor Dacice este o marcă înregistrată a Consiliul Judeţean Alba, fiind cel vechi festival de reconstituire istorică antică din România. Evenimentul se desfăşoară anual în preajma zilei de Sânziene (24 iunie) şi are ca scop promovarea tradiţiilor şi potenţialului turistic al judeţului Alba. Festivalul este şi o întrecere inedită între flăcăii a cinci localităţi din Alba pe raza cărora s-au aflat importante cetăţi dacice: Cricău, Cetatea de Baltă, Cugir, Ighiu şi Săsciori.  Evenimentul a fost organizat de Consiliul Judeţean Alba, Primăria Comunei Cetatea de Baltă, Muzeul Național al Unirii Alba Iulia și Centrul de Cultură „Augustin Bena”.