Uncategorised (22)

Alimente de post sănătoase, care ţin de foame şi nu îngraşă

Pentru că sunt foarte multe persoane care urmeză postul din calendarul ortodox, iată câteva alimente bogate în nutrienţi, săţioase şi care au un gust bun, compensând în acelaşi timp lipsa de proteină animală, scrie Csid.ro.

Noţiunea de post, din punct de vedere al unui nespecialist este de fapt doar o denutriţie proteică, însă acele proteine animale de care ne lipsim în această perioadă pot fi suplinite de cele vegetale, acestea având, uneori, o calitate superioară.

Iată mai jos o listă cu câteva alimente ce au conţinut proteic crescut şi care sunt admise în post, recomandate de Mihaela Costin – Nutritionist NutriShape  


Quinoa seamănă cu orezul din punct de vedere al modului de gătire. Unul dintre avantaje este acela că timpul de fierbere este înjumătăţit faţă de orez. Pe lângă conţinutul de proteine calitative, este şi o sursă importantă de calciu, pe care îl luam în mod majoritar din produse lactate. Ceea ce nu mulţi ştiu este că în quinoa cantitatea de calciu este mai mare decât în greutatea echivalentă de lapte!

O altă sursă de proteine vegetale o constituie ciupercile. Există foarte multe reţete care folosesc ciupercile, motiv pentru care trebuie să menţionăm că acestea au un conţinut redus de calorii şi sunt pline de nutrienţi care ne ajută să avem o sănătate optimă.

Fasolea este un alt aliment recomandat în perioada postului. Ea conţine carbohidraţi care nu cresc foarte rapid nivelul zahărului din sânge, iar conţinutul de proteine este suplimentat de vitamina B şi fier, acestea fiind surse pentru o vitalitate crescută.  Putem să ne lăsăm imaginaţia să funcţioneze, colorând platoul cu salate şi boabe de fasole pestriţe, negre sau roşii.

Seminţele sunt o altă sursă de proteine şi fibre care pot fi folosite în diverse preparate şi în diferite momente ale zilei, contribuind la o digestie bună. Seminţele de susan sunt o sursă valoroasă de calciu. Este important de ştiut că acestea sunt mai bine absorbite dacă sunt zdrobite sau lăsate la înmuiat pentru o zi sau două, lucru valabil şi pentru seminţele de in. În cazul în care consumăm seminţe de in, trebuie să fim atenţi, deoarece s-a constatat că interacţionează cu antidiabeticele orale, scăzând considerabil nivelul glicemiei.

Fasolea verde şi spanacul sunt două alimente ce conţin multe proteine la suta de grame, locul întâi în conţinutul proteic, dintre cele două, fiind ocupat de fasolea verde. Cum în această perioadă a anului este greu să le achiziţionăm proaspete, dar le găsim la frigiderele cu produse congelate, trebuie să avem grijă să nu reprezinte singura sursă de proteine din cursul unei zile, deoarece alimentele îşi mai pierd din conţinutul nutriţional prin congelare.

Năutul este similar cu fasolea din punct de vedere al cantităţii de proteine, astfel, dacă vrem să ne şi menţinem greutatea, îl putem alege ca alternativă, pentru faptul că are mai puţine calorii.
O excelentă variantă de întrebuinţare a năutului este hummusul, preparatul având un gust extraordinar, mai ales dacă îl combinăm cu o salată asortată sau chiar cu o felie de pâine integrală cu seminţe.

La micul dejun, dacă obişnuiaţi să consumaţi cerealele integrale cu lapte, acum le puteţi consuma cu lapte de migdale, care are următoarele atuuri: este mai puţin caloric faţă de laptele de vacă, este o sursă deosebită de vitamina A, E şi D, dar şi de calciu. Singurul “defect” este faptul că are puţine proteine.

Avocado este un fruct extrem de bogat în vitamine şi minerale, conţinând în acelaşi timp acizi graşi esenţiali. Nu trebuie să vă reamintim că avocado este ingredientul-vedetă în deliciosul guacamole.

Pentru un plus de culoare şi stimularea simţului vizual, recomandăm sfecla roşie. Consumul acesteia, în sezonul rece, înlătură oboseala specifică perioadei, ajută la reînnoirea celulelor sanguine, prevenind anemia şi stimulând sistemul imunitar. Nu are foarte multe proteine, însă compensează prin conţinutul variat de minerale. Se poate asocia cu ghimbir, rezultând o salată aromată.

Varza călită cu mămăliguţă, broccoli, conopida, varza de bruxelles sunt alte variante de meniuri de post bogate din punct de vedere nutritiv.

În această perioadă de post, una dintre frecventele greşeli de alimentaţie o constituie consumul crescut de cartofi şi paste făinoase. În privinţa ultimelor, recomandăm consumul moderat al acestora şi trecerea de la paste din făină albă la paste integrale.

Încercaţi să evitaţi mezelurile sau pateurile de post, deoarece acestea conţin multe substanţe artificiale şi nici nu au un gust atât de bun, faţă de fructele, legumele, tocăniţele care pot fi preparate acasă.

Pentru cei care se gândesc totuşi la carne, este bine de ştiut că în perioada postului există şi unele dezlegări la peşte.

Profitaţi aşadar de perioada postului, nu doar pentru curăţare spirituală şi pentru acumulare de gânduri bune, dar şi pentru o detoxifiere alimentară întotdeauna salutară pentru organism!

 

 

Image result for mancare de post

 

 

 

Read more...

Expoziția NUMITORUL COMUN: MOARTEA

Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc (IICCMER) în parteneriat cu Muzeul Național al Unirii din Alba Iulia (MNUAI) organizează Expoziția REPRESIUNEA COMUNISTĂ ÎN ROMÂNIA (1945-1965) - NUMITORUL COMUN: MOARTEA. Vernisajul va avea loc în ziua de vineri, 16 noiembrie 2018, ora 17.30, la sediul muzeului din Alba Iulia.

Unul din obiectivele importante ale investigaţiilor întreprinse de IICCMER încă de la înființarea sa, în decembrie 2005, este acela de a căuta și identifica locurile unde au fost înhumate victime ale regimului comunist, acelea care, fără a fi judecate, au fost omorâte prin mijloace violente de către Securitate sau de alte structuri represive ale statului comunist, sau a celor care au suferit condamnări privative de libertate şi au murit în timpul detenţiei executate în penitenciarele şi lagărele de muncă din România comunistă.

Expoziţia a fost realizată de IICCMER începând din anul 2009, fiind actualizată și completată în decursul timpului. Aceasta prezintă o serie de acţiuni de căutare şi deshumare pe cale arheologică a unor opozanţi anticomuniști, care au fost executaţi fără judecată sau au fost uciși în cursul unor confruntări armate cu reprezentanții instituțiilor represive ale statului comunist, cazurile expuse încadrându-se cronologic în perioada anilor 1948-1958. De asemenea, în expoziţie sunt cuprinse şi cercetările efectuate în unele locuri, unde, până în 1964, au fost înhumaţi deţinuţi politici decedați în timpul detenţiei. Aceste acţiuni au avut loc în urma cercetărilor de teren iniţiate și instrumentate de specialiștii institutului sau ca urmare a solicitărilor venite din partea rudelor şi urmaşilor victimelor.

În cadrul expoziției este prezentată problematica unui număr de 26 de cazuri din cele 40 investigate de institut în perioada 2006-2018. Cazurile abordate privesc un număr de 40 de persoane executate prin împuşcare sau ucise în timpul unor confruntări armate cu organele de represiune ale statului, 37 dintre acestea fiind descoperite şi deshumate pe teritoriul localităţilor Hălmăsău, Nepos, Sângeorz-Băi (jud. Bistriţa-Năsăud), Glodghileşti, Băieşti (jud. Hunedoara), Teregova, Verendin (jud. Caraş-Severin), Răchiţele, Sântejude-Vale (jud. Cluj), Sălciua, Bistra, Dealu Capsei, Cricău, Mesentea (jud. Alba), Gâlgău (jud. Sălaj), Cufoaia (jud. Maramureş) şi Satu Mare. Două dintre cazuri se referă la căutarea a trei persoane ucise în luptă, una în satul Muşca, jud. Alba, şi două în satul Tranişu, jud. Cluj, ale căror morminte nu au fost încă descoperite. În locurile amintite, cei ucişi au fost îngropaţi în gropi individuale (15 cazuri) sau în gropi comune cu două (cinci cazuri), trei (două cazuri), patru (un caz) sau cinci victime (un caz). Cercetările arheologice pentru căutarea mormintelor unde au fost înhumaţi deţinuţi politici morți în penitenciare și lagăre de muncă au vizat până în prezent patru cimitire care au deservit unități penitenciare, în expoziție fiind prezentate cazurile de la Sighet, Aiud și Târgu Ocna.

Expoziţia cuprinde în principal diferite obiecte și accesorii vestimentare descoperite asupra celor ucişi, precum și postere cu fotografii din timpul acțiunilor arheologice de deshumare, fotografii de familie și fotografii provenite din arhiva fostei Securităţi. Expoziţia se adresează în primul rând tineretului, elevilor şi studenţilor, dar şi tuturor celor care au cunoscut sau nu în mod direct perioada comunistă, însă ştiu prea puţin sau deloc despre atrocităţile şi victimele directe ale Securităţii în primele două decenii de existență a regimului comunist în România.

La deschiderea oficială a expoziţiei, din partea institutului vor participa Radu Preda, președinte executiv, precum și colectivul de arheologi, angajați și colaboratori, care a realizat de-a lungul anilor investigațiile arheologice (Gheorghe Petrov, Paul Scrobotă, Gabriel Rustoiu, Marius Oprea, Horațiu Groza). 

Expoziţia Numitorul Comun: Moartea a fost prezentată, începând din anul 2009 și până în prezent, în mai multe locuri din ţară şi străinătate: Cluj-Napoca - Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei (oct-nov. 2009); Bucureşti - Muzeul Ţăranului Român (nov. 2009 și oct-nov. 2011); Alexandria - Muzeul Judeţean Teleorman (ian. 2010); Giurgiu - Muzeul Judeţean Teohari Antonescu (febr. 2010); Praga, Cehia - Universitatea Carolina (febr-mart. 2010); Alba Iulia - Muzeul Naţional al Unirii (apr-mai 2010); Braşov - Muzeul Judeţean de Istorie (mai 2010); Sighetu Marmaţiei - UBB Cluj, Extensiunea Sighet (iun-iul. 2010); Penitenciarul Aiud (aug. 2010); Aiud - Muzeul de Istorie şi Ştiinţele Naturii (oct-nov. 2010); Oradea - Biblioteca Judeţeană Gheorghe Şincai (ian-febr. 2011); Timişoara - Biblioteca Centrală Universitară Eugen Todoran (mart. 2011); Deva - Casa de Cultură Drăgan Muntean (mai-iun. 2011); Caransebeş - Muzeul Judeţean de Etnografie şi al Regimentului de Graniţă (mart 2012); Arad - Complexul Muzeal Arad (mart-apr. 2012); Bistriţa - Complexul Muzeal Bistriţa-Năsăud (mai 2012); Iaşi - Universitatea Petre Andrei (mai-iun 2012); Turda - Muzeul de Istorie (febr-mart. 2013); Jilava - Fortul 13 (mai 2014); Bucureşti - Parlamentul României, Senat (nov. 2014); Roman - Colegiul Roman Vodă (dec. 2014); Cleveland-Ohio, S.U.A. - Parohia Greco-Catolică Sf. Elena (mai 2016).

*   *   *   *   *

Despre IICCMER. Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc este o structură guvernamentală înființată în 2005 şi aflată în coordonarea Primului Ministru. Rolul său rezidă, înainte de toate, în gestionarea și analizarea din punct de vedere științific a perioadei totalitare și a consecințelor sale. În al doilea rând, IICCMER sprijină crearea și implementarea unor instrumente educaționale cu finalitate memorială, contribuind astfel la articularea contextului în care valorile și drepturile fundamentale să fie receptate de societatea noastră post-totalitară. Nu în ultimul rând, IICCMER are rolul de a aduna, arhiva și publica documente referitoare la memoria exilului românesc.

 

 

 

Read more...

Trecut, prezent și viitor - Ziua Europeană de Comemorare a Holocaustului împotriva romilor

Discursul consilierului de stat Dana Varga

Prin rezoluția Parlamentului European din 15 aprilie 2015, ziua de 2 august a fost recunoscută ca fiind ,,Zi Europeană de Comemorare a Holocaustului împotriva romilor".

În data de 2 august 1944, în lagărul de concentrare de la Auschwitz II-Birkenau, mii de oameni de etnie romă rămași în viață - femei, bătrâni și copii din așa-numitul „lagăr al țiganilor" - au fost exterminați în camerele de gazare.

Acțiunile nazismului, în cadrul Holocaustului împotriva romilor, au fost mult mai puțin studiate decât cele din holocaustul evreiesc, și numai în ultimii ani, când comunitatea romă a început să ceară recunoașterea membrilor săi ca victime ale regimului nazist. Din cauza faptului că romii au fost mai slab organizați comunitar, este dificilă estimarea numărului victimelor. Istoricii apreciază că în lagărele de exterminare au murit sute de mii de oameni.

Evenimentele de comemorare ne fac să ne reamintim de suferințele îndurate de semenii noștri, de efectele devastatoare ale urii rasiale și de pericolul ideologiilor extremiste. Este de datoria noastră morală pentru victimele Holocaustului romilor ca acele atrocități să nu se mai repete vreodată, iar lumea să înțeleagă din acea experiență faptul că trebuie să trăim într-o lume care să aibă la baza pacea între popoare, respectul între etnii.

Din păcate, în prezent, încă asistăm la manifestări de discriminare pe criterii etnice împotriva romilor în diferite state din Europa. Amintesc în acest sens recentele evenimente care s-au soldat cu uciderea a doi cetățeni de etnie romă în Ucraina și cu rănirea unui copil prin împușcare, în Italia, în timp ce se afla în brațele mamei sale. Sunt îngrijorată, condamn cu fermitate orice acțiune cu tentă extremistă și susțin că datoria noastră este să depunem eforturi pentru a preveni și, la nevoie, să combatem astfel de manifestări care lovesc comunitatea romă. Este necesar ca reprezentanții societății moderne europene să transpună în realitate sloganul Uniunii Europene: Unitate în diversitate. Acest slogan nu trebuie să fie doar inserat pe documente oficiale, el trebuie să fie aplicat de toate statele membre. Romii sunt parte a Europei, sunt parte a națiunilor acestui continent.

Cu ocazia acestei zile, mai ales în anul sărbătoririi Centenarului Marii Uniri, este important să comemorăm victimele Holocaustului împotriva romilor și să reflectăm asupra problemelor actuale ale romilor din România și din diaspora. Guvernul  României, conform programului de guvernare al coaliției PSD-ALDE pentru perioada 2018-2020, citez:  "se  va  implica  pentru  asigurarea  dreptului  de  a-și  păstra  și  dezvolta liber exprimarea identității etnice pentru toți cetățenii aparținând minorităților  naționale,  astfel  încât  să  se  poată  manifesta  pe  deplin  în  viața  publică,  în administrație  și  justiție,  în  sfera  culturii,  limbii,  religiei,  educației,  vieții  publice,  în conformitate  cu  Constituția  României,  cu  angajamentele  României  în  procesul  de integrare   în   Uniunea   Europeană,  precum  și  cu  documentele  europene  și internaționale  în  materie".

Prin formarea mea liberală, consider că nimeni nu ar trebui să sufere din cauza etniei sau din cauza prejudecăților nefondate ce se întâlnesc la nivelul comunității în care trăim. Instituțiile naționale, precum și toți reprezentanții clasei politice și ai opiniei publice, au obligația de a se angaja să lupte împotriva discriminării și să îmbunătățească integrarea persoanelor de etnie romă. Ceea ce trebuie să facem este să ne asigurăm că toate planurile cu privire la comunitatea romă să fie puse în practică și să producă rezultate.

Nais tumenghe!                                                                                               

 Vă mulțumesc!                                                       

 

 

 

Read more...

DNA contestă decizia în dosarul lui Liviu Dragnea

Procurorii au făcut apel la decizia instanţei supreme din dosarul angajărilor fictive de la Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Teleorman, prin care Liviu Dragnea a fost condamnat la 3 ani şi 6 luni de închisoare cu executare, au declarat pentru MEDIAFAX surse judiciare.

Surse judiciare au declarat, pentru agenţia de presă MEDIAFAX, că procurorii au contestat decizia prin care preşedintele PSD a fost condamnat la 3 ani şi 6 luni de închisoare cu executare, solicitând majorarea pedepsei pentru instigare la abuz în serviciu, dar şi condamnare pentru a doua acuzaţie, cea de instigare la fals, pentru care Liviu Dragnea a fost achitat.

Magistraţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) l-au condamnat, săptămâna trecută, pe Liviu Dragnea, la 3 ani şi 6 luni de închisoare cu executare în procesul angajărilor de la Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Teleorman, pentru instigare la abuz în serviciu.

Decizia nu e definitivă.

 

 

 

Read more...

Festivalul Cetăţilor Dacice 2018. „Voinicii” din Cetatea de Baltă au câştigat întrecerile de la Decathlonul Dacic

Voinicii din Cetatea de Baltă au câştigat, duminică, Decathlonul Dacic, întreceri de bărbăţie, forţă şi curaj organizate în cadrul celei de-a XII-a ediţii a Festivalului Cetăţilor Dacice – cel mai vechi festival de reconstituire istorică din România. Competiţia a fost extrem de strânsă departajarea câştigătorului fiind făcută în funcţie de numărul de probe câștigate, deoarece punctajul final obţinut a fost egal între Cetatea de Baltă şi Cricău. Astfel, Cetatea de Baltă cu cinci probe câștigate s-a clasat pe primul loc pentru al doilea an consecutiv. Festivalul Cetăţilor Dacice s-a desfăşurat în acest an la Cetatea de Baltă şi a cuprins  lupte între daci şi romani, ateliere antice şi concerte de muzică populară în aer liber.

Festivalul a debutat sâmbătă, 23 iunie cu concursul de istorie pentru copii Pui de Dac, concurs câștigat de elevii din Săsciori.

Duminică, 24 iunie s-au desfășurat tradiționalele întrecerile dacice între voinicii din cele cinci cetăţi dacice de pe raza judeţului Alba: Cugir, Cricău, Cetatea de Baltă, Ighiu şi Săsciori, intitulate Decathlonul Dacic. Acest concurs presupune 10 probe: „Arcul viteazului” – tir cu arcul, „Rapid și puternic” – transport 25 kilograme de nisip, „Sulițașul Cetății” – aruncarea suliței la distanță, „Cel mai iute de picior” – ștafetă, alergare cu mielul, „Brațul de fier” – skandenberg, „Să ne unim forțele” – tras cu frânghia, „Luptător dac” – luptă pe butuci, „Voinicul din Cetate” – aruncarea bolovanului, „Îndemânare și curaj” – cățăratul pe catarg, „Cărăușii Cetății” – transport apă în ciubere. Dacă primul loc a fost adjudecat de comuna Cetatea de Baltă, pe următoarele poziţii s-au clasat în ordine Cricău, Ighiu, Săsciori şi Cugir. Cei mai curajoşi şi mai puternici voinici daci au fost premiaţi cu celebrele butoaie de vin dacic.

Festivalul Cetăţilor Dacice s-a desfăşurat în 23 – 24 iunie la Cetatea de Baltă, unde. povestea dacilor de pe aceste meleaguri a fost spusă într-un mod unic şi inedit de cei aproape 100 de luptători daci şi romani, nimfe şi gladiatori care au reînviat istoria şi legendele cetăţilor dacice din judeţul Alba. Festivalul a cuprins luptele între daci şi romani, ateliere antice şi concertele în aer liber de folclor.

Festivalul Cetăţilor Dacice este o marcă înregistrată a Consiliul Judeţean Alba, fiind cel vechi festival de reconstituire istorică antică din România. Evenimentul se desfăşoară anual în preajma zilei de Sânziene (24 iunie) şi are ca scop promovarea tradiţiilor şi potenţialului turistic al judeţului Alba. Festivalul este şi o întrecere inedită între flăcăii a cinci localităţi din Alba pe raza cărora s-au aflat importante cetăţi dacice: Cricău, Cetatea de Baltă, Cugir, Ighiu şi Săsciori.  Evenimentul a fost organizat de Consiliul Judeţean Alba, Primăria Comunei Cetatea de Baltă, Muzeul Național al Unirii Alba Iulia și Centrul de Cultură „Augustin Bena”.