Exponatul lunii iulie

Marți, 3 iulie 2018, ora 11.00, la Muzeul Național al Unirii va fi vernisat Exponatul lunii iulie, fotografia Consiliului Național Român din Alba Iulia

Consiliul sau Comitetul Național Român din Alba Iulia a fost înființat la 4 noiembrie 1918. Acest organism se subordona Consiliului Național Român Central cu sediul la Arad și a avut un rol determinant în organizarea evenimentului de la 1 Decembrie 1918.

În componența Consiliului Național Român din Alba Iulia au intrat nouă fruntași ai societății românești locale, protopopi, avocați și medici.

Evenimentul  este organizat de Consiliul Județean Alba, Direcția Județeană pentru Cultură Alba și Muzeul Național al Unirii Alba Iulia.

 

 

 

Read more...

Sânzienele, dar şi Ziua Universală a Iei, serbate duminică

Credincioşii ortodocşi celebrează duminică Naşterea Sfântului Ioan Botezătorul, o sărbătoare cunoscută în popor şi ca Drăgaica sau Sânzienele, iar, din 2013, la aceeaşi dată, este marcată de comunităţile româneşti de pretutindeni Ziua Universală a Iei, scrie Mediafax.

Naşterea lui Ioan Botezătorul a avut loc cu şase luni înainte de cea a lui lisus Hristos, iar sărbătoarea apare atestată documentar în secolele IV - V, când s-a fixat definitiv şi data Crăciunului.

În calendarul popular, ziua de 24 iunie este cunoscută şi sub denumirea de Sânziene sau Drăgaica.

Totodată, din 2013, pe 24 iunie, de Sânziene, la iniţiativa grupului online La Blouse Roumaine se sărbătoreşte şi Ziua Universală a Iei, marcată de comunităţile româneşti din toată lumea. Femeile, în special, poartă în această zi o ie.

Sărbătoarea Sânzienelor îşi are originea într-un stravechi cult solar şi se mai numeşte în unele locuri şi "Cap de vară" sau "Amuţitul cucului". Această pasăre cântă doar trei luni pe an, de la echinocţiul de primăvară (în jurul datei de 21 martie) până la solstiţiul de vară (în jur de 21 - 22 iunie) sau la Sânziene, pe 24 iunie. Se spune în popor că, dacă încetează să cânte cucul înainte de Sânziene, înseamnă că vara va fi secetoasă.

Potrivit etnologului Marcel Lutic, sub numele "Sânziene" se ascund trei elemente strâns legate între ele. "Primul se referă la zânele, de obicei bune, zâne extrem de harnice în noaptea de 23 spre 24 iunie, adică noaptea Sânzienelor; al doilea este reprezentat de florile galbene ce înfloresc în preajma zilei de 24 iunie, flori având importante atribute divinatorii şi apotropaice, aceste flori fiind substitute vegetale ale zânelor cu acelaşi nume. Ultimul element vizează chiar sărbătoarea de pe 24 iunie, sărbătoare numită, mai ales în sudul României, şi Drăgaica", arată acesta.

Imaginaţia populară a închipuit Sânzienele ca pe nişte fete foarte frumoase, care trăiesc îndeobşte prin păduri sau pe câmpii, fiind reprezentate cel mai adesea dansând.

"Ele sunt socotite zâne ale câmpului, dând puteri deosebite florilor şi buruienilor, astfel încât acestea, în preajma sărbătorii de pe 24 iunie, devin plante de leac. Nu întâmplător, după sărbătoarea Sânzienelor, toate plantele dau îndărăt, adică nu mai cresc deloc", mai spune Lutic.

Ziua de Sânziene este considerată sfântă: nimeni nu are voie să lucreze în această zi, când soarele joacă pe cer sau stă în loc la amiază. Legate de această zi sunt diverse obiceiuri, dar cele mai importante sunt cele dedicate dragostei.

Se spune că, în noaptea de Sânziene, se deschid porţile cerului şi lumea de dincolo vine în contact cu lumea pământeană. Cu acest prilej, în foarte multe zone din ţară, se fac pomeni pentru morţi.

În multe zone din ţară, se aprind noaptea focuri pe dealuri. În unele sate, oamenii umblă cu făcliile aprinse, înconjurând casa, ogoarele, grajdurile.

Spre dimineaţă, flăcăii umblă prin sat şi aruncă cununiţe de sânziene pe la casele unde stau fetele de măritat.

Tot în noaptea dinaintea sărbătorii, fetele obişnuiau să pună sub pernă flori de sânziene, în speranţa că astfel îşi vor visa ursitul. Femeile căsătorite aveau alte griji, astfel că îşi înfăşurau cu sânziene mijlocul, pentru a nu avea dureri la muncile câmpului. Atât fetele, cât şi femeile, fără deosebire, îşi puneau în păr sau în sân floarea, pentru a atrage atenţia asupra frumuseţii lor.

Fetele mai aveau obiceiul să arunce o cunună de sânziene pe acoperişul casei. Dacă aceasta rămânea pe acoperiş, fata urma să se mărite chiar în acel an, în timp ce, dacă ajungea pe jos, fata o mai arunca până rămânea prinsă pentru a şti câţi ani mai are de aşteptat.

Uneori, cununa era aruncată pe colţul casei, fata venind să o ia a doua zi dis-de-dimineaţă. Ea ducea cununa în ocolul vitelor şi, cu ochii închişi, o dădea de mâncare unei vite. Se spune că, după cum era această vită, tânără sau bătrână, aşa urma să fie şi viitorul soţ.

Din spice de grâu, sânziene şi alte plante, fetele îşi făceau cununi cu care se împodobeau şi jucau dansul Drăgaicei. Acest dans era pentru belşug, precum şi pentru protecţia gospodăriilor şi ogoarelor. În tradiţia populară, se credea că, odată cu drăgaicele, juca şi soarele la amiază, astfel că el stătea mai mult pe cer decât de obicei.

În dimineaţa zilei de 24 iunie, multe fete obişnuiau să se scalde în rouă din zone neumblate. Roua sânzienelor era strânsă de babe într-o cârpă albă, de pânză nouă, apoi o storceau într-o oală nouă. În drum spre casă, babele nu vorbeau deloc şi mai ales nu trebuia să întâlnească pe nimeni. Dacă toate acestea erau împlinite, atunci cine se spăla cu rouă era sănătos şi drăgăstos peste an.

În ziua de Sânziene se ţineau bâlciuri şi iarmaroace, acestea fiind un foarte bun prilej pentru întâlnirea tinerilor în vederea căsătoriei. Târgurile de fete erau des întâlnite în această zi, iar printre cele mai renumite târguri care aveau loc la Sânziene se numără cele de la Buzău, Focşani, Buda, din judeţul Vrancea, Ipăteşti, judeţul Olt, Piteşti, Câmpulung Muscel, Cărbuneşti, judeţul Argeş, Broşteni, judeţul Mehedinţi, Giurgeni, judeţul Ialomiţa.

Florile culese în ziua de Sânziene, prinse în coroniţe sau legate în formă de cruce, erau duse la biserică pentru a fi sfinţite şi erau păstrate, apoi, pentru tratarea bolilor sau alungarea tuturor relelor. De altfel, acum, odată cu venirea verii, era un bun prilej pentru culesul plantelor de leac, toate având o eficacitate sigură. În noaptea de Sânziene răsare şi floarea albă de ferigă, care aduce noroc celui care o va culege.

De asemenea, fetele obişnuiau ca, în timpul zilei, considerată o perioadă extrem de benefică, să se supună descântecului de întors inima unuia către altul, de unde se poate vedea că aproape toată ziua era dedicată în special iubirii.

În medicina populară, sânziana este folosită pentru foarte multe boli, dar trebuie culeasă în zorii zilei. Se spune că sânzienele puse în apa de baie întăresc copiii slabi şi sensibili, acest procedeu fiind folosit şi pentru tratarea frigurilor, iar roua căzută pe flori în noaptea de sânziene vindecă bolile de ochi şi piele.

corectnews.com

 

Read more...

Cetatea de Baltă va găzdui în perioada 23 – 24 iunie 2018 a XII-a ediţie a Festivalului Cetăţilor Dacice, cel mai vechi festival de reconstituire istorică antică din România.

Timp de două zile aproximativ 100 de războinici daci şi romani vor reînvia atmosfera de acum 2000 de ani, invitând publicul într-o călătorie în timp, chiar în perioada în care a început procesul de formare a poporului român.

Festivalul mai cuprinde în afara luptelor între daci şi romani, ateliere antice şi concertele în aer liber de folclor.

Festivalul Cetăţilor Dacice – cel mai vechi festival de reconstituire antică din România – este şi în acest an o invitaţie inspirată pentru cei care iubesc istoria transformată în spectacol oferind un program divers care cuprinde atât evenimente culturale cât şi spectacole de reenactment, lupte între daci şi romani, ateliere antice, concerte în aer liber dar şi întreceri între voinicii şi „puii de daci” din cetăţile dacice din Alba. Festivalul este găzduit în acest an, în perioada 23 – 24 iunie 2018, de Cetatea de Baltă, Județul Alba.

Sâmbătă manifestările debutează cu întrecerile generaţiei „pui de dac”- un concurs de cultură generală despre istoria daco-romană la care participă elevi de la şcolile din localităţile: Cugir, Cricău, Cetatea de Baltă, Ighiu şi Săsciori.

În jurul amiezii vor fi deschise taberele şi atelierele meşteşugăreşti antice: prelucrare os, prelucrare lemn, monetărie, întreţinere echipamente, jocuri romane, plante dacice, metalurgie, scriptoria, fierărie, metaloplastie, bucătărie, antrenamente soldaţi şi antrenamente gladiatori. 

La activităţile din tabăra dacică dar şi la spectacolele de reenactement istoric participă: Garda Apulum – Alba Iulia, Terra Dacica Aeterna – Cluj-Napoca, Geto-Dacii din Moldova – Iași, Geto-Dacii Sudcarpatici – Pitești și Vivat Tomis – Constanța. Pe parcursul zilei vor avea loc demonstraţii de tehnică militară daco-romană, dansuri antice, lupte de gladiatori. În cursul serii este programată marea bătălie dintre daci şi romani. Petrecerea dacică va continua până spre miezul nopţii cu Rugul lui Zamolxe, un ritual de incinerare specific dacilor.

Duminică – Festivalul Cetăţilor Dacice cuprinde noi activităţi în tabăra antică, demonstraţii de luptă şi militare, însă cel mai important moment este Decathlonul Dacic – un concurs între echipele de voinici ale cetăţilor dacice din Alba: Cugir, Cricău, Cetatea de Baltă, Ighiu şi Săsciori.

Probele de concurs sunt extrem de inedite respectiv: „Arcul viteazului” – tir cu arcul, „Rapid și puternic” – transport 25 kilograme de nisip, „Sulițașul Cetății” – aruncarea suliței la distanță, „Cel mai iute de picior” – ștafetă, alergare cu mielul, „Brațul de fier” – skandenberg, „Să ne unim forțele” – tras cu frânghia, „Luptător dac” – luptă pe butuci, „Voinicul din Cetate” – aruncarea bolovanului, „Îndemânare și curaj” – cățăratul pe catarg, „Cărăușii Cetății” – transport apă în ciubere. Festivalul Cetăţilor

Festivalul Cetăţilor Dacice este o marcă înregistrată a Consiliul Judeţean Alba, fiind cel mai important festival dacic din România. Evenimentul se desfăşoară anual în preajma zilei de Sânziene (24 iunie) şi are ca scop promovarea tradiţiilor şi potenţialului turistic al judeţului Alba.

Festivalul este şi o întrecere inedită între flăcăii a cinci localităţi din Alba pe raza cărora s-au aflat importante cetăţi dacice: Cricău, Cetatea de Baltă, Cugir, Ighiu şi Săsciori.  Evenimentul este organizat de Consiliul Judeţean Alba, Muzeul Național al Unirii Alba Iulia, în parteneriat cu Primăria comunei Cetatea de Baltă, însă în fiecare an sunt implicate în festival toate primăriile din localităţile pe raza cărora se află vestigii ale unor cetăţi dacice respectiv Cetatea de Baltă, Cricău, Ighiu, Săsciori şi Cugir.

Programul

Sâmbătă, 23 iunie 2018

ora 10:00 – Concursul de istorie pentru copii ,,Pui de dac (participă școli din localitățile Cugir, Cricău, Cetatea de Baltă, Ighiu și Săsciori)

ora 13:00 - Deschiderea Taberei antice, prezentarea trupelor de reconstituire istorică antică și ateliere meșteșugărești

-  Prelucrare os

-  Prelucrare lemn

-  Monetărie

-  Întreținere echipamente

- Jocuri romane

- Plante dacice

- Machete

- Scriptoria

- Fierărie

- Metaloplastie

- Antrenamente soldați

- Antrenamente gladiatori

PARTICIPĂ    - Garda APULUM, Alba Iulia

                    - Terra Dacica Aeterna, Cluj-Napoca

                    - Geto-Dacii din Moldova, Iași

                    - Geto-Dacii sudcarpatici, Pitești

                    - Vivat Tomis, Constanța

ora 19:00 – Dansuri antice

ora 19:15 – Lupte de gladiatori cu Ludus Apulensis (Alba Iulia) și Ludus Ursus (Cluj-Napoca)

ora 19:45 – Demonstrații de tehnică militară daco-romană

ora 20:15 – Marea bătălie dintre daci și romani

ora 21:00 – Concert de muzică populară: Alin Joldeș, Delia Jude, Angela Rusu

ora 23:00 – Rugul lui Zamolxe și ritualul de incinerare a unei căpetenii dacice

Duminică, 24 iunie 2018

ora 10:00 - Tabăra antică și ateliere meșteșugărești

ora 15:00 – DECATHLON DACIC

            Arcul viteazului (tir cu arcul)

            Rapid și puternic (transport 25 kg de nisip)

            Sulițașul Cetății (aruncarea suliței la distanță)

            Cel mai iute de picior (ștafetă, alergare cu...mielul)

            Brațul de fier (skandenberg)

            Să ne unim forțele (tras cu frânghia)

            Luptătorul dac (luptă pe butuci)

            Voinicul din Cetate (aruncarea bolovanului)

            Îndemânare și curaj (cățăratul pe catarg)

            Cărăușii Cetății (transport apă)

 

 

 

 

Read more...
Subscribe to this RSS feed